Așa am fost noi întâmpinați la festivalul lunilor Ianuarie și Februarie, cu nume care derivă de la vaschanc sau vastschang (Fastschank), ultima băutură servită înaintea Postului Mare. Din punct de vedere istoric, Faschingul era ocazia cu care claselor de mijloc din Germania li se permitea să poarte măști și costume specifice aristocrației ori clerului Bisericii cu scopul parodierii. S-a transmis până astăzi, când Faschingul este celebrat prin carnavale unde oamenii se îmbracă în rochii de bal, ori, mai des, poartă măști vechi ce-i fac să se asemene unor demoni. Toate aceste procesiuni se desfășoară cu zgomote pentru a alunga spiritele iernii, zice-se. Noi spunem că a fost doar un pretext al micilor noștri cursanți pentru a sărbători energic în sala lor de curs: cu vestimentație aleasă, ba o zână, ba o prințesă și un rege cu-al său prinț, toți în luptă cu o vrăjitoare, și-au confecționat măști, au cântat și au dansat, au ascultat ritmurile tradiționale. Apoi, au bătut în oale să fie siguri ca își îndeplinesc, totuși, misiunea de a alunga Iarna. Și-au făcut treaba, evident, de-acum așteptăm primăvara...
În final, mărturisim că am petrecut frumos și am rămas cu dorința de a cunoaște și alte tradiții specifice Germaniei care să ne fericească la fel de mult ca Faschingul.