Anthony Lauder, care deține un canal de YouTube cunoscut ca FluentCzech, a realizat o prezentare excelentă în cadrul celei mai recente conferințe poliglote din Budapesta. Discuția se învârte în jurul unei teme semnificative: importanța unui vocabular vast în vederea obținerii unei fluențe în limba străină pe care o studiem. Din perspectiva mea, vocabularul cursantului, îndeosebi vocabularul pasiv este cel mai important factor atunci când urmărim potențialul cursantului de a deveni fluent. Un vocabular pasiv vast nu garantează fluența, dar creează circumstanțele potrivite pentru ea. Fluența, din punctul meu de vedere, constă în abilitatea unei persoane de a își exprima ideile într-o manieră comfortabilă, indiferent de situație. Adică abilitatea de a înțelege ceea ce vorbitorii nativi ne spun într-o conversație bazată pe o gamă largă de teme ce pot fi abordate. Dacă nu îi putem înțelege, atunci nu putem comunica cu ei în siguranță și cu încredere. Vocabularul nostru pasiv, așadar, trebuie să fie strâns legat de vocabularul activ al vorbitorilor nativi. Propriul nostru vocabular activ este, în mod necesar, nu atât de vast față de cel pasiv și, cu siguranță, mai puțin vast decât vocabularul activ al nativului. Cu toate acestea, chiar și cu un vocabular activ limitat, ne putem exprima opiniile și gândurile în legătură cu o varietate de subiecte. De asemenea, legat de ideea de a avea un vocabular legat de vocabularul activ al nativilor, important este să învățăm la momentul oportun și structuri lexicale actuale. Există o tendință de a învăța mult după manuale dar dacă ne uităm la filme, ascultăm muzică din anii aceștia, o să vedem rapid că anumite structuri nu se mai folosesc, sunt învechite și într-un discurs, ar putea suna ciudat. Am învățat desigur expresia “to rain cats and dogs” dar eu nu am mai auzit de curând pe nimeni folosind-o în Anglia atunci când plouă tare. Mai degrabă vorbitorii actuali ar prefera “it’s raining heavily”. Un vocabular pasiv vast, acumulat, spre exemplu, prin ascultare și citire repetată încă trebuie activat dacă dorim să devenim fluenți. Acesta este rezultatul comunicării orale și scrise intense, dar cu precădere a celei orale. Dacă avem un vocabular pasiv vast și o inteligibilitate bună, vocabularul nostru activ, implicit abilitatea noastră de a ne exprima, va crește și se va îmbunătăți în scurt timp. Această situație pornește de la premiza că, totuși, suntem pregătiți să ne testăm limitele, trecând prin așa-zisa ‘barieră a stupidității’ - perioada lungă de timp în care ne vom simți incapabili pentru că nu ne putem exprima pe cât de mult și bine ne-am dori. Câteodată, simțim că nu progresăm sub nicio formă. Altădată, se pare că avem mici momente de scăpare. Dar apoi, deodată, observăm că de fapt am progresat și ne-am îmbunătățit fluența. Acum suntem chiar și mai motivați să vorbim. Într-un final, ne atingem obiectivul, dar doar dacă menținem ritmul de activitate – nu perfecțiune, ci doar fluență!