Accentele în limba franceză
Accentele limbii franceze sunt:
- é: accentul ascuţit (l’accent aigu)
- à : accentul grav (l’accent grave)
- â : accentul circumflex (l’accent circonflexe)
1. Accentul ascuţit
- îl primeşte numai vocala ‘e‘ (é)
- marchează un ‘e‘ închis
-
poate fi primit de:
- e final pronunţat [e] chiar dacă este urmat de e mut sau de semnul pluralului s :thé, chanté, beautés
- e iniţial dacă formează singur silaba: é-gal, é-norme, é-quipe
- e în interiorul cuvântului, dacă se găseşte la sfârşit de silabă şi este pronunţat e închis: gé-né-ral
Vocala e nu primeşte accent:
- când reprezintă un e mut, deşi se află la sfârşit de silabă: de-voir, ve-nir, pre-mier
-
când este urmată de:
- o consoană dublă: effort, ennemi, dresser
- doua consoane: dernier, esprit(spirit) (cu excepţia cazurilor când a doua silabă este r sau l: éclat, régler)
2. Accentul grav
Accent grav primesc vocalele: è, à, ù
è
- marchează un e deschis
- vocala e primeşte accent grav când este urmată de o silabă care conţine un e mut [ә]: poème, élève
- în faţa unui –s final se pune întotdeauna accentul grav: succès, progrès, procès.
à
Primeşte accent grav în:
- prepoziţia à , spre a o deosebi de pers. a III-a sing. a verbului ’avoir’: il a
- adverbele çà şi là
- déjà, voilà
ù
- Primeşte accent grav adverbul sau pronumele relativ où (unde , in care), spre a se deosebi de conjuncţia ou (sau, ori)
3. Accentul circumflex
Îl primesc toate vocalele:
- â: âge, pâte (pastă, aluat), pâté, bâtiment (clădire), gâteau (prăjitura, plăcintă), tâche (sarcină)
- ê: tête, forêt, fenêtre, fête, pêche (pescuit, piersica) , poêle(m. sobă, f. tigaie)
- î: dîner, maître (stăpân, proprietar), s’il vous plaît, chaîne(lanţ)
- ô: côte (coastă, ţărm), côté (parte, latură), diplôme, hôtel, hôpitale, rôle, rôti( friptură)
- û: sûr (ement), coût, goût, mûr (matur, copt)
